Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Scrisori siciliene, 2

        de Adrian Popescu

Dragă Adrian,

Torretonada, 9 iulie, 1990

Torretonada e proprietatea soţiei mele, unde îmi voi petrece vara şi unde sper să te văd ajuns dacă vei urma itinerarul simplu descris de mine mai jos...

Urmăresc şi am urmărit confuzele probleme româneşti, confuze pentru că, existând o majoritate guvernamentală legal aleasă, nu ştiu de ce este contestată în pieţe şi nu în parlament. Am înţeles că majoritatea aceea este formată din oameni care nu vor să se schimbe regimul, aşa cum se întâmplă şi în Rusia.

Judecăţile mele literare negative se adresează literaturii comerciale, mai bine spus imposturii, şi aici aş vrea să-ţi spun ce se petrece la edituri, deşi nu merită, eu continuu să-mi fac datoria, s㠄scrutez“ ca Socrate dar pentru alte motive, ce sunt şi ele sociale: literatura e de fapt expresia unei societăţi. Nu „vendetta letteraria“ deci, o datorie socială, civilă. A denunţa falsul literar, jocul pervers al celor care precum casele editoriale, privesc numai la profit, nu la cultură, răspândind falsa cultură

„Trebuie să glumim pentru a nu izbucni în plâns“ zici...

Şi acum indicaţiile precise şi simple pentru a mă întâlni. Dacă ajungi la Palermo cu trenul, dacă ajungi înainte de ora 14, ieşind din gară, chiar înainte de a ieşi, aflându-te în piaţa unde se află barul, întoarce-te spre dreapta. Ţine-o aşa drept traversând strada, şi opreşte-te unde e firma „Agro“. Acolo vei vedea parcate multe maşini ce fac diverse curse pentru localităţile învecinate. Vei observa multă lume aşteptând. Tu întreabă de G. M. ..., porecla foarte cunoscută: îţi va fi arătat, îl vei aborda şi îi spune că vrei să vii la mine, zis şi făcut, după 80 de kilometri te va lăsa la intrarea într-o străduţă, de acolo mai faci 100 de metri şi te vei afla în faţa casei. Simplu.

Dacă G. nu va fi acolo ,întrebi de M. X. ..., acelaşi discurs, acelaşi itinerar. Şi unul şi celălalt sunt deja avertizaţi de mine, vei vedea cum te vor întâmpina. Sunt cineva, aşa se spune? Sau mai bine, mă bucur de stima creată de modul meu de a fi. Vei vedea cum îţi va vorbi G., deoarece şi când conduce îi place să vorbească. Ţine imens la mine. Nu-i plăti, rezolv eu. Sunt pregătiţi şi pentru aceasta. Ar fi acum problema acestei scrisori, îţi va ajunge înainte de a pleca tu (spre Fidenza, în Italia). O voi expedia par avion şi te aştept cu nelinişte. Aici vei găsi răcoare, un pat, o baie şi o masă bună! Dar mai ales o primire caldă. Vei putea rămâne cât vei dori, fără limite, existând ele în cazul în care trebuie să te întorci mai repede în România, având o şedere cu dată obligatorie de reintrare. Clar?

Ţi-ai schimbat adresa, ţi-au schimbat-o! dar dacă se vor schimba alte lucruri mai importante? Vom vorbi dacă

va merita: vom vorbi pentru a nu ne întrista.

Ţin la tine, Adrian, şi te îmbrăţişez.

Al tău, Nicola

© 2007 Revista Ramuri